Ce este și la ce ajută encefalograma (EEG).Ghid introductiv

Electroencefalograma (EEG) este o investigație neurologică non-invazivă care măsoară activitatea electrică a creierului prin intermediul unor electrozi plasați pe scalp. Este o procedură nedureroasă și non-invazivă, fără riscuri semnificative. Copilul poate simți cel mult un disconfort minor datorat electrozilor sau a gelului folosit pentru montarea acestora.

Un EEG este recomandat pentru evaluarea unor afecțiuni precum epilepsia, tulburările de somn, encefalopatiile sau pentru monitorizarea răspunsului la tratament în cazul unor afecțiuni neurologice.

În articolul de față discutăm cele mai importante aspecte legate de:

• Cele mai frecvente afecțiuni pentru care se recomanda EEG la copii
• Câte tipuri de EEG există și care este rolul lor
• Ce se poate observa pe EEG
• Care sunt etapele realizării unui EEG la copii
• Ce se întâmplă dacă copilul nu poate sta calm si liniștit in timpul EEG
• De ce este important să păstrezi toate rezultatele EEG, punctuale sau de rutină, realizate copilului?
• Ce alte specializări medicale ar putea folosi rezultatele EEG
• De ce este important ca interpretarea rezultatelor EEG să fie făcută de un medic neurolog pediatru și nu de un medic pentru adulți

De asemenea, oferim sugestie, exemplu de explicație pe care părintele o poate oferi unui copil cu privire la procedura de EEG și ce urmează să simtă și experimenteze, precum și la modul în care funcționează creierul său (prin analogie cu lucruri fizice, cunoscute copilului) și care este scopul EEG.

Cele mai frecvente afecțiuni pentru care se recomanda electroencefalograma la copii.

Electroencefalografia (EEG) este adesea utilizată pentru a evalua și diagnostica diverse afecțiuni neurologice la copii. Iată cele mai frecvente afecțiuni pentru care se recomandă un EEG în cazul copiilor:

1. Epilepsia: EEG-ul este folosit pentru a detecta activitatea electrică anormală a creierului, caracteristică crizelor epileptice, și pentru a identifica tipul specific de epilepsie.
2. Convulsiile febrile: Acestea sunt crize ce apar la copiii mici în contextul unei febre mari și sunt investigate prin EEG pentru a exclude prezența unei epilepsii subiacente.
3. Tulburări de somn: EEG-ul poate ajuta la identificarea problemelor de somn, cum ar fi apneea de somn sau narcolepsia, prin monitorizarea activității cerebrale în timpul somnului.
4. Encefalopatiile: Aceste afecțiuni, precum encefalopatia hipoxic-ischemică sau encefalopatia metabolică, se caracterizează prin deteriorarea funcției cerebrale. Un EEG poate evidenția anomalii ale activității electrice cerebrale asociate cu encefalopatiile.
5. Meningita și encefalita: Infecțiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita, pot fi evaluate prin EEG pentru a identifica posibilele complicații neurologice și pentru a monitoriza activitatea cerebrală.
6. Traumatismele cerebrale: După un traumatism cranio-cerebral, EEG-ul poate ajuta la identificarea leziunilor cerebrale și la monitorizarea recuperării funcției cerebrale.
7. Tumori cerebrale: Un EEG poate fi efectuat pentru a evalua activitatea electrică a creierului în prezența unei tumori cerebrale și pentru a monitoriza efectele tratamentului.
8. Autismul: Deși EEG-ul nu poate diagnostica direct autismul, el poate fi folosit pentru a evalua alte probleme neurologice asociate cu tulburarea și pentru a monitoriza efectele terapiei.
9. Tulburări de dezvoltare: EEG-ul poate fi folosit pentru a evalua copiii cu întârzieri în dezvoltarea motorie, intelectuală sau de limbaj, pentru a identifica eventualele anomalii cerebrale și a orienta diagnosticul și tratamentul adecvat.

Câte tipuri de EEG există și care este rolul lor

Există mai multe tipuri de electroencefalogramă (EEG) care au diferite scopuri și sunt utilizate pentru a investiga diverse aspecte ale funcției cerebrale. Iată cele mai comune tipuri de EEG și rolul lor:

1. EEG standard (de veghe): Acesta este tipul de bază de EEG, care înregistrează activitatea cerebrală în timp ce pacientul este treaz și în repaus. Rolul său este de a evalua funcționarea normală a creierului, pentru a identifica orice anomalii și a evalua simptomele neurologice.
2. EEG de somn: Acest tip de EEG implică monitorizarea activității cerebrale în timpul somnului și este utilizat pentru a investiga tulburările de somn, precum apneea de somn sau narcolepsia. De asemenea, poate oferi informații suplimentare în diagnosticul epilepsiei, deoarece unele crize pot apărea doar în timpul somnului.
3. EEG cu privare de somn: În acest tip de EEG, pacientul este privat de somn înainte de investigație, de obicei pentru o perioadă de 24 de ore. Privarea de somn poate provoca o creștere a activității cerebrale anormale, facilitând detectarea unor anomalii, cum ar fi crizele epileptice, care nu pot fi evidente într-un EEG standard.
4. EEG ambulator: Aceasta este o formă de monitorizare a EEG-ului pe termen lung, în care pacientul poartă un dispozitiv portabil de înregistrare a EEG-ului pentru o perioadă de timp extinsă, de obicei 24-72 de ore. Scopul acestui tip de EEG este de a înregistra activitatea cerebrală în condiții de viață normală și de a captura evenimente care nu pot fi observate într-un mediu clinic controlat, cum ar fi crizele epileptice nocturne sau intermitente.
5. Video-EEG: În acest tip de EEG, pacientul este supus monitorizării video în timp ce activitatea cerebrală este înregistrată. Aceasta permite o corelare între activitatea cerebrală și comportamentul pacientului, facilitând diagnosticul de epilepsie și diferențierea crizelor epileptice de alte evenimente, precum sincopa sau tulburările psihogene non-epileptice.
6. EEG cu stimulare fotică: Acest tip de EEG implică expunerea pacientului la o sursă de lumină intermitentă în timp ce activitatea cerebrală este înregistrată. Scopul este de a evalua răspunsul creierului la stimularea vizuală și de a identifica anomalii care pot indica epilepsie fotosensibilă sau alte afecțiuni neurologice.

Fiecare tip de EEG este utilizat în funcție de simptomele pacientului, istoricul medical și scopul investigației. Medicul specialist în neurologie va decide ce tip de EEG este cel mai potrivit.

Ce se poate observa pe electroencefalogramă (EEG)?

Electroencefalograma (EEG) înregistrează activitatea electrică a creierului și poate dezvălui diverse tipuri de informații despre funcționarea acestuia. Iată câteva aspecte pe care le poate evidenția un EEG:

1. Ritmuri cerebrale: Creierul produce ritmuri electrice, care sunt clasificate în funcție de frecvență și amplitudine. 
2. Anomalii cerebrale: Un EEG poate detecta anomalii ale activității electrice cerebrale, cum ar fi activitate epileptică (descărcări electrice anormale care pot provoca convulsii), unde lente patologice, absența ritmurilor normale sau asimetrii între cele două emisfere ale creierului.
3. Crize epileptice: Un EEG poate evidenția anomalii electrice specifice asociate cu diferite tipuri de crize epileptice. De exemplu, în cazul crizelor de absență, se poate observa o activitate caracteristică denumită descărcări paroxistice generalizate 3 Hz.
4. Starea de conștiință: EEG-ul poate ajuta la determinarea stării de conștiință a unei persoane, cum ar fi treaz, adormit, într-o stare de comă sau afectată de substanțe sedative.
5. Tulburări de somn: În timpul unui EEG de somn, se pot identifica etapele somnului și se pot detecta anomalii ale acestora, cum ar fi apneea de somn sau narcolepsia.
6. Anomalii ale activității cerebrale în boli neurologice: În cazul unor afecțiuni precum encefalopatiile, meningita, encefalita, traumatismele cerebrale sau tumorile cerebrale, un EEG poate dezvălui anomalii ale activității electrice cerebrale care sunt asociate cu aceste boli.
7. Răspunsul la tratament: Un EEG poate fi utilizat pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului pentru o anumită afecțiune neurologică, precum ajustarea medicației antiepileptice sau evaluarea răspunsului la terapie în cazul tulburărilor de somn.

Rezultatele EEG trebuie interpretate de un medic specialist în neurologie pediatrică, care va lua în considerare istoricul medical, simptomele clinice și alte investigații, pentru a stabili un diagnostic corect și a recomanda tratamentul adecvat.

Care sunt etapele realizării unei electroencefalograme la copii?

Realizarea unui EEG la copii urmează mai mulți pași și necesită colaborarea dintre tehnicianul EEG, copil și părinte. Iată etapele pe care le parcurge un copil în timpul unui EEG:

Pregătirea înainte de procedură: Înainte de procedură, asigură-te că părul copilului este curat, uscat și fără produse de coafat, deoarece acestea pot afecta calitatea înregistrării. De asemenea, în funcție de recomandările medicului, poate fi necesar să ajustezi programul de somn al copilului în ziua anterioară EEG-ului.

Medicamente și restricții alimentare: Verifică cu medicul dacă copilul trebuie să continue să ia medicamentele obișnuite în ziua procedurii. În unele cazuri, medicul poate cere să se întrerupă temporar anumite medicamente. Asigură-te că copilul are o masă ușoară înainte de EEG, dar evită alimentele și băuturile cu cofeină, deoarece acestea pot afecta rezultatele.

Calmarea copilului: Discută cu copilul despre procedură înainte de a merge la monitorizare și asigură-te că înțelege ce se va întâmpla. Poți folosi analogii simple sau povești pentru a-i explica copilului de ce este necesar acest test și că nu va fi dureros.

Sosirea la clinica sau laborator: Veți ajunge la locația unde se va efectua EEG-ul și vă veți întâlni cu tehnicianul sau asistenta care va realiza investigația.

Plasarea copilului în poziția corectă: Copilul va fi așezat într-un scaun confortabil sau pe un pat, într-o poziție relaxată și va fi instruit să rămână calm și să respire în mod normal pe durata investigației.

Răbdare și înțelegere: Amintește-ți că un copil se simte anxios sau neliniștit în timpul unui EEG, aceste sentimente sunt normale, e un lucru nou, pe care nu l-a mai experimentat. Fii răbdătoare și înțelegătoare cu copilul și oferă-i sprijin emoțional pe tot parcursul procedurii.

Aplicarea electrozilor pe scalp: Tehnicianul va aplica electrozi pe scalpul copilului, în anumite poziții prestabilite. De obicei, se folosește un gel sau o pastă conductoare pentru a îmbunătăți transmiterea semnalului electric. Aceasta poate crea un disconfort minor, dar nu este dureroasă.

Conectarea electrozilor la aparatul de EEG: După ce toți electrozii au fost plasați, aceștia sunt conectați la aparatul de EEG printr-o serie de fire, care înregistrează și monitorizează activitatea electrică a creierului.

Începerea înregistrării: Tehnicianul va începe înregistrarea activității cerebrale, care durează în medie 30-60 de minute, în funcție de tipul de EEG. Pe parcursul investigației, copilului i se poate cere să efectueze anumite acțiuni, cum ar fi să închidă și să deschidă ochii, să respire adânc sau să privească un ecran cu lumini intermitente.

Încercarea de a adormi copilul: În cazul unui EEG de somn, tehnicianul poate încerca să ajute copilul să adoarmă, prin crearea unui mediu liniștit și prin ajustarea luminilor și temperaturii din cameră.

Încheierea înregistrării: După ce înregistrarea este finalizată, tehnicianul va deconecta electrozii de la aparatul de EEG și îi va îndepărta de pe scalpul copilului.

Curățarea scalpului: Vei primi toate sfaturile și produsele necesare pentru a îndepărta orice resturi de gel sau pastă conductoare rămase pe scalpul copilului. De obicei, acestea pot fi îndepărtate cu apă caldă și șampon, urmate de clătirea părului.

Interpretarea și înțelegerea rezultatelor: Medicul specialist în neurologie pediatrică va analiza înregistrările EEG pentru a identifica orice anomalii ale activității electrice cerebrale. Acesta va discuta rezultatele cu tine și, dacă este necesar, va recomanda un plan de tratament sau investigații suplimentare. Dacă există întrebări sau îngrijorări legate de rezultate, nu ezita să discuți cu medicul pentru a obține informații suplimentare și pentru a afla pașii următori, dacă este necesar.

Urmărirea tratamentului și monitorizarea evoluției: În funcție de diagnostic, medicul specialist neurolog pediatru va urmări evoluția copilului și eficacitatea tratamentului, dacă este cazul. S-ar putea să fie necesare EEG-uri ulterioare pentru a monitoriza progresul sau pentru a ajusta tratamentul.

Pe parcursul întregului proces, comunicarea deschisă între tine, ca părinte, copil, technician/asistentă și medic este esențială pentru a asigura o experiență pozitivă și rezultate corecte ale investigației.

Ce se întâmplă dacă copilul nu poate sta calm si liniștit in timpul electroencefalogramei?

Dacă un copil nu poate sta calm și liniștit în timpul EEG-ului, poate fi dificil să se obțină o înregistrare precisă a activității electrice cerebrale. Mișcările copilului pot produce artefacte în înregistrare, adică semnale electrice care nu provin de la creier, ci de la alte surse, cum ar fi contracția mușchilor sau mișcările oculare. Aceste artefacte pot face dificilă interpretarea rezultatelor EEG-ului.

Dacă un copil are dificultăți în a sta liniștit în timpul procedurii, iată câteva strategii care pot fi încercate pentru a-l ajuta:

1. Explicarea procedurii: Înainte de EEG, părintele trebuie să explice copilului, într-un limbaj pe care acesta îl înțelege, ce presupune investigația și ce trebuie să facă. Copilul ar trebui să știe că procedura nu este dureroasă și să înțeleagă importanța colaborării.
2. Crearea unui mediu confortabil: Tehnicianul poate crea un mediu relaxant în camera unde se efectuează EEG-ul, prin ajustarea luminilor, temperaturii și nivelului de zgomot.
3. Prezența părintelui: Tu, ca părinte, ar fi bine că rămâi în cameră cu copilul în timpul procedurii, pentru a-l liniști și a-l încuraja să coopereze.
4. Folosirea unei abordări distractive: În funcție de tipul de EEG, puteți folosi jucării, cărți sau dispozitive electronice cu ecran (cu sunetul oprit) pentru a menține atenția copilului și a-l ajuta să stea liniștit.
5. Adaptarea procedurii: În unele cazuri, tehnicianul poate adapta procedura pentru a se potrivi nevoilor copilului. De exemplu, se poate renunța la anumite etape care necesită cooperare activă (cum ar fi stimularea fotică) dacă acestea provoacă agitație.
6. Sedarea ușoară: În cazuri rare, când un copil nu poate coopera deloc și alte strategii nu funcționează, medicul poate decide să utilizeze o sedare ușoară pentru a-l ajuta să stea liniștit în timpul procedurii. Acest lucru trebuie să fie efectuat sub supravegherea unui medic și cu consimțământul părintelui.

Dacă un copil nu poate sta liniștit în ciuda tuturor eforturilor, medicul și tehnicianul pot decide să reprogrameze procedura pentru o altă dată sau să exploreze alternative. De exemplu un EEG ambulator, care permite înregistrarea activității cerebrale într-un mediu mai natural, în timp ce copilul se desfășoară activitățile obișnuite.

Exemplu de explicație pentru un copil cu privire la procedura de EEG și ce urmează să simtă și experimenteze.

Când mergem la doctor, acesta va vrea să vadă cum funcționează creierul tău, așa cum noi putem vedea cum funcționează un ceas în interior.

Pentru a face asta, îți va lipi niște ventuze mici pe cap. Ele sunt ca niște mici antene care prind semnalele pe care le trimite creierul tău și apoi le va transforma în linii pe ecran.

Știu că ventuzele pot părea ciudate la început, dar nu îți va face rău și nici nu te va durea când ți le va lipi pe cap. Vei fi ca un mic roboțel, conectat la calculator.

Voi fi acolo lângă tine pas cu pas, să te pregătești, să te țin de mână cât durează procedura. Hai să o luăm ca o aventură nouă!

După ce te vei așeza pe scaun sau pat, asistenta îți va curăța ușor pielea capului cu o soluție special, magică, un gel transparent, care va ajuta ventuzele să se lipească mai bine. Apoi fiecare ventuză va fi așezată la locul ei, până vei fi complet conectat la calculator.

Roboțel în carne și oase.

În timpul acestui proces, ești un roboțel nepornit, ce stă la încărcat, deci este important să stai cât mai liniștit cu putință, pentru ca doctoral să poată vedea ce se întâmplă în creierul tău.

Dacă crezi că te va ajuta să stai liniștit, îți pot oferi o carte sau o jucărie, să te distrezi, dar nu te vei putea mișca mult. Dacă îți este greu să stai liniștit, îți pot citi o poveste, vorbi și spune lucruri amuzante. E important să îmi spui ce ai nevoie, că va trebui să stăm cam o oră. Știu că pare mult, dar o să ne distrăm, o să glumim, așa că va trece repede timpul.

Când totul va fi gata, asistenta va da jos ventuzele și îți voi curăța capul. Poate că va fi puțin lipicios după aceaa, dar ne ducem acasă și te spăl pe cap pentru a scăpa de lipiciul rămas.

Acasă poți să te joci sau să te relaxezi. Nu ai nici o restricție după procedură.

Deci, nu trebuie să-ți faci griji despre EEG. Știu că poate părea puțin înfricoșător, dar eu sunt aici pentru tine și voi face tot ce pot pentru a te liniști și a te ajuta să treci prin această experiență fără probleme.

Acum că știi ce se va întâmpla, sper că te vei simți mai liniștit în legătură cu EEG.

Dacă mai ai întrebări sau temeri, spune-mi și îți voi oferi toate informațiile și sprijinul de care ai nevoie.

Exemplu de explicație pentru un copil despre cum funcționează creierul său și care este scopul unei electroencefalograme

Gândește-te la creierul tău ca la un mare oraș plin de locuitori și clădiri. Clădirile din acest oraș sunt celulele creierului tău, neuronii.

Fiecare dintre acești neuroni are o funcție specială, la fel cum fiecare clădire din oraș are un scop anume: unele sunt școli, altele sunt magazine sau case.

Străzile care leagă aceste clădiri sunt conexiunile dintre neuroni, numite sinapse. Oamenii care locuiesc în acest oraș mare, care este creierul tău, comunică unii cu alții pentru a face totul să funcționeze în armonie. Ei trimit mesaje, numite impulsuri electrice, de la o clădire la alta, pe străzi și căi.

Când vrei să faci ceva, cum ar fi să ridici mâna sau să-ți aduci aminte de o melodie, oamenii din orașul creierului tău se pun pe treabă și trimit mesaje rapid de la o clădire la alta. Ei colaborează pentru a te ajuta să gândești, să simți și să acționezi.

Pe măsură ce înveți lucruri noi, orașul creierului tău se extinde și se construiesc noi clădiri și străzi. Aceasta înseamnă că ai mai mulți locuitori care pot lucra împreună și mai multe resurse pentru a te ajuta să te descurci în viață.

EEG e un fel de cameră specială de supraveghere care poate vedea cum se desfășoară lucrurile în orașul creierului tău.

Camerele de supraveghere pot vedea cât de repede circulă oamenii pe străzi, cât de bine colaborează între ei și dacă există probleme în trafic.

Cu ajutorul acestor informații, medicii pot să se asigure că totul merge bine în orașul tău și să afle dacă trebuie să facă ceva pentru a-l ajuta să funcționeze și mai bine.

De ce este important să păstrezi toate rezultatele electroencefalogramei, punctuale sau de rutină, realizate copilului?

Este important să păstrezi toate rezultatele EEG realizate copilului din mai multe motive:

Urmarirea evoluției

Rezultatele EEG pot fi utilizate pentru a urmări evoluția activității electrice a creierului copilului în timp. Acest lucru poate ajuta la detectarea oricăror schimbări sau anomalii care ar putea fi semnificative pentru diagnosticare sau tratament.

Diagnosticare și tratament

Rezultatele EEG pot fi utile pentru diagnosticarea anumitor afecțiuni neurologice și epileptice, precum și pentru evaluarea eficacității tratamentului în timp. Păstrarea tuturor rezultatelor anterioare poate ajuta medicul să stabilească un diagnostic mai precis și să ofere un tratament mai adecvat pentru copil.

Referință viitoare

 Rezultatele EEG anterioare pot fi utilizate ca referință viitoare pentru a compara și evalua rezultatele. Acest lucru poate ajuta la identificarea oricăror modificări sau schimbări în activitatea electrică a creierului copilului.

Arhivare medicală

 Păstrarea tuturor rezultatelor EEG ale copilului poate fi utilă pentru arhivarea medicală și poate fi necesară pentru consultarea ulterioară cu alți medici sau specialiști.

Ce alte specializări medicale ar putea folosi rezultatele EEG

Rezultatele EEG pot fi utilizate de mai multe specializări medicale în afara neurologiei, inclusiv:

1. Psihiatrie: Rezultatele EEG pot fi utilizate în psihiatrie pentru a evalua activitatea creierului și pentru a identifica modele care ar putea fi asociate cu afecțiuni psihologice sau psihiatrice, cum ar fi tulburările de somn sau tulburările de anxietate.
2. Neurochirurgie: Rezultatele EEG pot fi utilizate pentru a evalua activitatea creierului înainte și după intervenții neurochirurgicale, precum și pentru a localiza zonele creierului asociate cu epilepsia sau alte afecțiuni neurologice, pentru a ajuta chirurgii să planifice intervențiile chirurgicale.
3. Oncologie: Rezultatele EEG pot fi utilizate pentru a evalua funcția creierului înainte și după tratamentul oncologic, precum și pentru a detecta orice efecte secundare ale tratamentului care ar putea afecta activitatea creierului.
4. Medicină sportivă: Rezultatele EEG pot fi utilizate pentru a evalua funcția creierului în timpul și după traumele cranio-cerebrale sau alte leziuni ale creierului care pot apărea în sport.

De ce este important ca interpretarea rezultatelor EEG să fie făcută de un medic neurolog pediatru și nu de un medic pentru adulți?

Este important ca interpretarea rezultatelor EEG ale unui copil să fie făcută de un medic neurolog pediatru, și nu de un medic pentru adulți, din mai multe motive:

Dezvoltarea creierului:  

Creierul copiilor se află într-un proces continuu de dezvoltare și maturizare, ceea ce înseamnă că structura și funcționarea acestuia se schimbă în mod constant pe măsură ce copilul crește. Un neurolog pediatru are experiență în a recunoaște aceste modificări normale și în a le diferenția de posibilele probleme sau afecțiuni.

Diferențele între copii și adulți:

Creierul copiilor funcționează în moduri diferite față de creierul adulților, și anumite modele EEG considerate normale la copii pot fi diferite de cele considerate normale la adulți. Un medic neurolog pediatru este specializat în înțelegerea acestor diferențe și în identificarea oricăror semne anormale.

Afecțiuni specifice copiilor:

Există afecțiuni neurologice și epileptice care apar în special sau exclusiv în copilărie. Un medic neurolog pediatru este familiarizat cu aceste afecțiuni și are cunoștințele necesare pentru a diagnostica și trata aceste probleme specifice copiilor.

Abordare personalizată:

Un medic neurolog pediatru este pregătit să lucreze cu copiii și să le ofere o abordare personalizată și adaptată nevoilor lor. Acest lucru este esențial pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a oferi recomandări de tratament adecvate și eficiente.

Comunicare și empatie:

Un neurolog pediatru are abilități de comunicare adaptate vârstei și nivelului de înțelegere al copiilor, precum și empatia necesară pentru a interacționa cu copiii și părinții lor. Acest lucru poate facilita înțelegerea și acceptarea diagnosticului și tratamentului.

Prin urmare, este esențial ca interpretarea rezultatelor EEG să fie făcută de un medic neurolog pediatru, pentru a se asigura un diagnostic corect și tratament adecvat pentru copil.

Echipa Neoped de specialiști este aici pentru tine și copilul tău

La Neoped – Clinica Pediatrie, specialiștii noștri folosesc o abordare prietenoasă cu copiii, adaptată la vârsta lor, pentru a-i ajuta să înțeleagă simptomele și opțiunile de tratament. Crearea unui mediu sigur și de sprijin este esențială pentru succesul tratamentului.

Consultă programul medicilor noștri specialiști neurologi și fă o programare!

Bibliografie

1. Epilepsy Foundation – https://www.epilepsy.com/learn/diagnosis/EEG/what-EEG
2. American Academy of Neurology – https://www.aan.com/policy-and-guidelines/guidelines/clinical-guidelines/detail/EEG/
3. MedlinePlus – https://medlineplus.gov/EEG.html
4. National Institute of Neurological Disorders and Stroke – https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Electroencephalogram-EEG-Fact-Sheet
5. Cleveland Clinic – https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/17952-electroencephalogram-EEG
6. Mayo Clinic – https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/EEG/about/pac-20393875
7. Children’s Hospital of Philadelphia – https://www.chop.edu/tests-treatments/electroencephalogram-EEG
8. Johns Hopkins Medicine – https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/electroencephalogram-EEG
9. Healthline – https://www.healthline.com/health/EEG

WebMD – https://www.webmd.com/epilepsy/EEG-tests