Etape importante în dezvoltarea neurologică la bebeluși și importanța lor

Dezvoltarea neurologică a bebelușilor este un proces deosebit de complex și intrigant. În timpul primilor ani de viață, sistemul nervos a unui copil se formează și se întărește, jucând un rol crucial în dezvoltarea generală a acestuia. Acest articol va arunca o privire detaliată asupra principalelor faze ale acestei dezvoltări neurologice în primul an de viață al bebelușilor, relevând importanța acestora pentru dezvoltarea cognitivă și pentru sănătatea în ansamblu a copilului.

Fazele dezvoltării neurologice în copilărie sunt de o importanță vitală pentru dezvoltarea integrală a copilului. Dacă acordăm atenție și oferim stimulare adecvată în fiecare etapă, putem contribui la creșterea și dezvoltarea conexiunilor cerebrale, fortificând abilitățile cognitive, motorii și socio-emoționale ale copilului. A înțelege și a sprijini aceste etape este esențial pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă și a pregăti copiii pentru succesul pe termen lung în viață.

Principalele etape în dezvoltarea neurologică a bebelușilor

Dezvoltarea neurologică la copii nu este un proces liniar, ci unul dinamic și individual. Fiecare copil are propriul său ritm de dezvoltare, iar factori genetici, experiențe de viață și mediu social influențează evoluția acestora. Prin urmare, este important să se evite comparațiile excesive între copii și să se acorde atenție nevoilor și potențialului unic al fiecărui copil.

Perioada prenatală: Dezvoltarea neurologică începe încă din perioada prenatală. În acest stadiu, celulele nervoase încep să se formeze și să se dividă, iar creierul se dezvoltă rapid. Este esențial ca mamele să aibă o nutriție adecvată, să evite substanțele toxice și să primească îngrijire prenatală de calitate pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a sistemului nervos al fătului.

Primul an de viață: Primul an de viață este crucial pentru dezvoltarea neurologică. În această perioadă, conexiunile neuronale se formează într-un ritm rapid și intens. Bebelușii experimentează o creștere semnificativă a abilităților motorii, cognitive și sociale. Interacțiunea cu mediul înconjurător și stimularea adecvată, precum jocurile de explorare și interacțiunea cu părinții, contribuie la dezvoltarea sinapselor și a circuitelor neuronale esențiale.

Etapa preșcolară și școlară timpurie: Pe măsură ce copiii cresc și intră în etapa preșcolară și școlară timpurie, dezvoltarea neurologică continuă să joace un rol esențial în învățare și adaptare socială. Abilități cognitive fundamentale, cum ar fi atenția, memoria, gândirea abstractă și rezolvarea problemelor, se dezvoltă în această perioadă. Prin intermediul interacțiunii sociale, explorării și a provocărilor cognitive, copiii își extind capacitățile cognitive și dezvoltă abilități de comunicare și relaționare cu ceilalți.

Adolescența: Perioada adolescenței este caracterizată prin schimbări profunde în creier și dezvoltarea continuă a conexiunilor neuronale. Este momentul în care funcțiile cognitive superioare, cum ar fi raționamentul abstract, planificarea, judecata morală și controlul impulsurilor, se dezvoltă într-un mod semnificativ. Schimbările hormonale și influențele sociale pot influența dezvoltarea creierului în această perioadă și pot avea un impact pe termen lung asupra sănătății mintale și a comportamentului.

Dezvoltarea neurologică în primul an a copilului

Primul an al unui copil reprezintă o etapă de dezvoltare rapidă și impresionantă în ceea ce privește dezvoltarea neurologică. În această perioadă, creierul copilului se dezvoltă și se consolidează, iar abilitățile cognitive, motorii și socio-emoționale încep să se manifeste. Iată o descriere detaliată a dezvoltării neurologice în primul an al copilului:

Dezvoltarea motorie: În primele luni de viață, copilul își dezvoltă abilitățile motorii. La început, mișcările sunt nesistematice și involuntare, dar pe măsură ce lunile trec, copilul începe să își controleze mișcările și să își dezvolte abilitățile motorii fundamentale. El începe să se rostogolească, să se târască, să se ridice în sus, să stea în poziție șezând, să meargă ținându-se de mobilier și, în cele din urmă, să facă primii pași.
Dezvoltarea cognitivă: Creierul copilului se dezvoltă rapid în primul an, iar aceasta se reflectă în dezvoltarea cognitivă. În primele luni, copilul începe să devină conștient de mediul înconjurător și să reacționeze la stimuli precum voci, lumini și obiecte. El începe să își dezvolte memoria, recunoașterea facială și abilitățile de atenție. Pe măsură ce copilul crește, începe să înțeleagă relațiile cauză-efect, să exploreze obiecte și să învețe noi concepte prin intermediul experiențelor și interacțiunii cu mediul înconjurător.
Dezvoltarea limbajului: Primul an de viață este un moment crucial în dezvoltarea limbajului. Copilul începe să emită sunete, să gângurească și să înțeleagă primele cuvinte și comenzi simple. Pe măsură ce anul progresează, copilul începe să formeze primele cuvinte și fraze simple și să își dezvolte abilitățile de comunicare. El începe să își manifeste dorințele și să participe la interacțiuni verbale cu părinții și alți membri ai familiei.
Dezvoltarea socio-emoțională: În primul an de viață, copilul începe să dezvolte abilități socio-emoționale. El își exprimă emoțiile prin mijloace nonverbale, cum ar fi zâmbetul, râsul, plânsul sau agitația. Copilul începe să se atașeze emoțional de părinți și începe să înțeleagă emoțiile altor persoane. În această perioadă, interacțiunile sociale cu părinții și alte persoane din mediul înconjurător joacă un rol crucial în dezvoltarea socio-emoțională a copilului. El începe să își dezvolte abilități de empatie, să recunoască expresiile faciale și să învețe cum să interacționeze cu ceilalți.

Dezvoltarea abilităților senzoriale: Sistemul senzorial al copilului se dezvoltă rapid în primul an. El începe să înțeleagă și să răspundă la stimuli vizuali, auditive și tactile. Copilul își dezvoltă abilitatea de a urmări obiecte în mișcare, de a distinge culorile și de a recunoaște sunetele familiare. De asemenea, el începe să exploreze obiectele prin atingere, gust și mișcare.
Dezvoltarea coordonării ochi-mână: Pe măsură ce sistemul motor se dezvoltă, copilul începe să-și dezvolte abilitățile de coordonare ochi-mână. El începe să prindă și să manipuleze obiecte, să facă gesturi simple și să învețe să folosească instrumente precum lingurița sau cănița. Această dezvoltare a coordonării ochi-mână este esențială pentru viitoarele abilități de scriere și manipulare fină.
Formarea legăturii afective cu părinții: În primul an de viață, copilul formează o legătură puternică și afectivă cu părinții săi, cunoscută sub numele de atașament. Această legătură emoțională sigură și stabilă cu părinții oferă copilului un sentiment de securitate și stabilitate, ceea ce contribuie la dezvoltarea sa emoțională sănătoasă și la încrederea în sine.

Dezvoltarea neurologică în prima lună a bebelușului

S-ar putea ca, la prima vedere, să crezi că bebelușul nu face prea multe lucruri, dincolo de a mânca, dormi și schimba scutece. Dar, chiar dacă pare că își petrece timpul într-un ritm lent, în realitate își folosește creierul intens. Dezvoltarea neurologică este în plină forță. Acesta alternează între fazele în care urmărește atent mediul înconjurător și cele în care este somnoros. Deși pare un nou-născut micuț și fragil, în prima lună de viață bebelușul face progrese impresionante în ceea ce privește dezvoltarea:

Bebelușul doarme mult. În prima săptămână de viață, bebelușii tind să fie foarte somnoroși. Aceasta este probabil o fază de recuperare după efortul considerabil pe care l-au făcut pentru a se naște.
Reflexele înnăscute sunt de așteptat la toți nou-născuții. Dintre acestea, se pot menționa reflexul de căutare (atunci când îi atingi obrazul, bebelușul se întoarce spre stimul, ceea ce îl ajută să găsească sânul sau biberonul), reflexul Moro sau de tresărire, și reflexul de supt (un mecanism natural prin care natura se asigură că bebelușul se alimentează).
Bebelușul are abilitatea de a vedea încă de la naștere și clipește atunci când este expus la o lumină puternică. În privința dezvoltării cerebrale, până la sfârșitul primei luni, bebelușul va fi pregătit să urmărească forme mai complexe de mișcare, pe măsură ce vederea și capacitatea de concentrare se îmbunătățesc.
Bebelușul poate focaliza obiecte aflate la o distanță de 20-30 cm – exact distanța la care se află fața părintelui când se uită la bebeluș sau îl hrănește.
Când este așezat pe burtă, bebelușul va reuși să-și ridice capul pentru scurt timp.
Bebelușul va plânge când îi este foame, când este incomod sau când se simte rău. Toți bebelușii plâng, dar unii plâng mai mult decât alții. Unii nou-născuți plâng fără încetare ore în șir. Acest tip de plâns, care durează cel puțin trei ore pe zi, timp de cel puțin trei zile pe săptămână, timp de cel puțin trei săptămâni, este cunoscut sub numele de colici.

Dezvoltarea neurologică în a doua lună a bebelușului

Bebelușul a trecut de o lună și se transformă treptat dintr-un nou-născut într-un bebeluș activ, zâmbitor și comunicativ. Iată ce progrese va face în dezvoltarea neurologică în luna următoare:

Bebelușul va avea reacții la zgomote puternice. S-ar putea speria, începe să plângă sau să se calmeze.
Va fi mai vocal și își va exprima sentimentele prin zâmbete și plâns. Dacă asculți cu atenție, vei începe să recunoști diferite tipuri de plâns. De exemplu, un plâns scurt și rugător sugerează foamea, un plâns continuu și nazal ar putea însemna că bebelușul este obosit sau inconfortabil, iar un țipăt brusc și puternic este adesea semnalul unei dureri.
Bebelușul își va dezvolta mobilitatea și va deveni mai activ. Pentru a încuraja această dezvoltare, oferă-i bebelușului timp supravegheat pe burtică. El s-ar putea să nu fie foarte încântat la început, așa că începe cu doar câteva minute pe zi, crescând timpul progresiv pe măsură ce își construiește forța.
Va începe să comunice în mai multe moduri. Mârâitul, gânguritul și plescăitul sunt modalitățile prin care bebelușul experimentează cu gura, limba și gâtul, descoperind ce sunete poate produce. Pentru a încuraja această comunicare, vorbește-i mult și imită sunetele pe care le face. Răspunsul tău îl va stimula să continue să exploreze verbal. Desigur, nu înțelege încă ceea ce îi spui, dar ascultă fiecare silabă pe care o pronunți, ajutându-l să dezvolte abilitățile de vorbire.

Dezvoltarea neurologică în a treia lună a bebelușului

Bebelușul a ajuns la luna a treia și a început să descopere că lumea oferă mai mult decât somn, mâncare și plâns. Acum, bebelușul își petrece mai mult timp treaz, ceea ce îți oferă șansa de a te juca mai mult cu el și de a-i urmări progresele. Iată ce schimbări te poți aștepta în această lună:

Un bebeluș este un maestru în a învăța rapid. Poți să-l sprijini în această aventură oferindu-i o multitudine de oportunități de stimulare a simțurilor. Folosește jucării colorate – bebelușii sunt fascinați de modele cu contrast mare și de culorile vibrante -, saltele de joacă pentru bebeluși, caruseluri și alte jucării pe care le poate atinge.
Bebelușul se poate simți rapid suprastimulat. Pentru el, totul în jur este o provocare. Dacă bebelușul pare agitat sau neliniștit, s-ar putea să fie un semnal că are nevoie de o pauză.
Bebelușul va începe să scoată sunete care combină consoane și vocale, cum ar fi „a-goo!”.
Vor apărea primele indicii că bebelușul este gata să se rostogolească. De obicei, prima rostogolire este de pe burtică pe spate.
Bebelușul va zâmbi mult mai des și ar putea chiar să râdă sau să scâncească de încântare la mișcările din jurul său.
Dacă nu ai făcut-o deja, pune o oglindă în zona de joacă a bebelușului. Chiar dacă bebelușii nu își dau seama că se privesc pe ei înșiși, le plac propriile reflexii și s-ar putea să îl surprinzi zâmbind către imaginea micuțului drăgălaș din oglindă.

Dezvoltarea neurologică în a patra lună a bebelușului

Bebelușul a intrat acum în luna a patra de viață, o perioadă pe care mulți părinți cu experiență o numesc fermecătoare. În următoarele săptămâni, te poți aștepta ca micuțul să zâmbească mai mult, să fie mai fericit, să doarmă mai mult pe parcursul nopții și, în plus, să nu se poată încă deplasa singur. Iată ce altceva poate să se întâmple în această lună:

Datorită tuturor momentelor pe care le-a petrecut pe burtică, bebelușul va putea să-și ridice capul până la un unghi de 90 de grade.
Va putea râde cu voce tare.
Atunci când întinzi mâna să-l ridici, el va anticipa acțiunea, zâmbind și întinzându-și mâinile către tine.
Va începe să se rostogolească și să se întoarcă către sursele de sunet.
Va adăuga noi sunete la arsenalul său vocal, combinând vocalele și consoanele.
Bebelușul va iubi să se joace cu jucăriile sale preferate, inclusiv saltelele de joacă, covoarele de activități și jucăriile senzoriale care emit sunete când sunt apăsate sau agitate.
Va deveni interesat de jucăriile care produc muzică, în special dacă acestea reacționează la mișcările sale. De asemenea, îi va plăcea să apuce orice jucărie poate fi prinsă în mână.
Acum este un moment bun să începi să-i citești bebelușului. Vei fi surprinsă de cât de fascinat este de imaginile de pe paginile pe care le răsfoiești.
Asigură-te că bebelușul mănâncă suficient de des și că primește suficient lapte la fiecare hrănire. Unii bebeluși pot fi prea ocupați sau prea somnoroși pentru a-și exprima nevoia de mese regulate, în timp ce alții pot prefera să suge suzeta în loc să mănânce.

Dezvoltarea neurologică în a cincea lună a bebelușului

Bebelușul a ajuns acum la o etapă în care personalitatea lui începe să strălucească. Deja s-a acomodat cu un program regulat de somn și hrănire și s-a obișnuit cu ritualul de culcare. De asemenea, a avut parte de multe „primele” experiențe pe care părinții le așteaptă cu emoție. Și ce poate fi mai incitant decât faptul că mâncarea solidă este la un pas distanță? Să aruncăm o privire la ceea ce te așteaptă în această lună:

Bebelușul doarme, în general, 10-12 ore pe noapte, și deși nu mai este o necesitate absolută, se poate trezi pentru una sau două mese. De asemenea, doarme și câteva ore pe zi, de obicei împărțite în două sau trei reprize.
Va fi încântat să participe la jocuri precum „cucu-bau” și „de-a v-ați ascunselea”, pe măsură ce începe să înțeleagă conceptul de permanență a obiectelor.
Va fi capabil să distingă obiecte mici și culori diferite, și va putea urmări obiecte în mișcare.
Va dezvolta, de asemenea, o dexteritate manuală mai bună și va putea transfera o jucărie dintr-o mână în cealaltă sau să ridice un obiect mic de pe podea.
Auzul și vederea bebelușului sunt aproape de dezvoltarea completă.
Va începe să-și recunoască numele și se va întoarce spre persoana care îl cheamă atunci când îl aude.
Va fi curios să observe tot ce îl înconjoară – o curiozitate alimentată de noile sale abilități motorii, cum ar fi menținerea capului ridicat și ridicările de pe sol – și va încerca să înțeleagă lumea înconjurătoare.
Va începe să arate interes pentru mâncare și poate încerca să o atingă atunci când vede pe cineva mâncând în preajma lui. Asta nu înseamnă neapărat că îi este foame, ci mai degrabă că este curios.

Dezvoltarea neurologică în a șasea lună a bebelușului

Bebelușul a trecut deja de jumătatea primului său an de viață și începe să descopere cu fascinație lumea care îl înconjoară, pregătită să fie explorată. S-ar putea să te trezești că nu mai poți să-l așezi pur și simplu în mijlocul camerei, cu încrederea că va sta nemișcat, deoarece începe să devină mai mobil.

În această lună, dacă nu ai făcut-o deja, este momentul să începi să introduci alimentele solide în dieta sa. De asemenea, e posibil ca bebelușul să înceapă să stea în șezut și, de ce nu, chiar să te surprindă cu primul său dinte! Iată ce alte realizări îl așteaptă pe bebeluș la 6 luni:

Există o șansă mare ca bebelușul să poată sta în șezut fără sprijin. În medie, bebelușii reușesc această performanță în jurul vârstei de 6 luni și jumătate. Deși unii bebeluși încep să stea în șezut de la 4 luni, iar alții așteaptă până la 9 luni, cu siguranță bebelușul va putea să stea confortabil într-un scaun special. Aceasta e o veste excelentă, mai ales că acum va începe să mănânce alimente solide.
Bebelușul își va putea susține greutatea pe picioare atunci când este ținut în picioare și poate chiar să fie pregătit pentru a începe să se târască. Nu te îngrijora dacă bebelușul atinge această etapă mai târziu – unii bebeluși trec direct la făcut pași!
Pentru a stimula dezvoltarea bebelușului în această etapă, sunt recomandate jucării și activități noi care să ajute la dezvoltarea abilităților motorii mari și mici, precum și la dezvoltarea socială, intelectuală și lingvistică. Iată câteva sugestii: jocuri și jucării de stivuit (cum ar fi cele cu inele de diferite dimensiuni sau cuburi colorate); jucării care încurajează târâtul (mașinuțe, trenulețe și bile care se rostogolesc, luminează și fac zgomote); jucării Hopa Mitică (care se redresează când sunt răsturnate); jucării care încurajează ridicarea în picioare (dar asigură-te că sunt stabile!); și cărți de carton viu colorate care îl vor distra pe bebeluș.

Dezvoltarea neurologică în a șaptea lună a bebelușului

Luna a 7-a este o perioadă vibrantă, plină de explorare, joacă, descoperiri și învățare. Bebelușul s-ar putea să se așeze pentru prima dată singur în fund sau chiar s-ar putea să îi apară primul dinte. Dacă e mai aventuros din fire, s-ar putea chiar încumeta să înceapă să se târască. Iată câteva aspecte caracteristice acestei vârste:

În mod tipic, bebelușul doarme cam 11 ore pe noapte, poate chiar fără trezire, și va avea două somnuri de-a lungul zilei care adună împreună între 3 și 4 ore.
Va începe introducerea de noi alimente în dieta sa, va începe diversificarea.
Bebelușul va fi acum în stare să se rostogolească în ambele direcții, atât de pe burtică pe spate, cât și invers.
Va reuși să se ridice din poziția pe burtică în șezut și chiar să se sprijine în picioare cu ajutorul unei persoane sau agățându-se de un obiect.
Va putea să stea în fund fără ajutorul cuiva.
Va putea să se târască înapoi sau lateral, să meargă dintr-un genunchi în altul sau să se târască pe funduleț, dar și să se deplaseze pe mâini și pe genunchi.

Până la urmă, nu este importantă modalitatea în care bebelușul se deplasează din punctul A până în punctul B.

Important este că acum bebelușul începe să se miște mai mult, deci ar trebui să alegi jucării care să-l încurajeze să se miște. Aici intervin jucării pe roți, pe care bebelușul le poate împinge prin cameră în timp ce merge de-a bușilea, bile pe care le poate arunca, jucării muzicale care îl vor motiva să se miște și să se rostogolească, și jucării care îl încurajează să se ridice în picioare, cum ar fi o masă de activități sau o jucărie robustă de împins care nu se va îndepărta prea mult.

Dezvoltarea neurologică în a opta lună a bebelușului

Bebelușul la 8 luni este o adevărată forță a naturii – explorează, învață, se mișcă și se implică în jocuri tot mai sofisticate. La această vârstă, e posibil ca bebelușul să te surprindă mergând de-a bușilea, dacă nu o face deja, pot începe să apară primele cuvinte. Iată ce alte lucruri te poți aștepta în această a opta lună de viață a bebelușului:

În mod normal, bebelușul va dormi cam 11 ore pe noapte (chiar fără întreruperi, uneori) și va avea două somnuri pe parcursul zilei, însumând 3-4 ore.
Va fi rapid dezinteresat de orice activitate care este prea ușor sau prea greu de înțeles.
Abilitățile sale de comunicare se vor dezvolta în fiecare zi, încercând să se exprime prin sunete, gesturi, mimica facială, râsete și țipete pentru a atrage atenția sau a indica ce vrea.
Va începe să combine mai multe vocale și consoane, poate chiar să rostească primele cuvinte „reale” – inclusiv „mama” și „tata”.
E posibil să înceapă să arate o anumită frică de străini. Această teamă este un semn de maturizare neurologică și este perfect normală în această etapă de dezvoltare. Timiditatea subită va trece, așa că este important să îi acordăm bebelușului spațiu pentru a socializa în propriul ritm și în propriile condiții.
E posibil să se atașeze de un obiect care îi oferă confort, precum o păturică sau o jucărie de pluș. Pe măsură ce bebelușul își dobândește independența în mișcare, își dă seama că poate fi separat de părinte în orice moment – aceasta este o revelație emoționantă, dar și puțin derutantă. Un obiect de confort acționează ca un substitut pentru părinte, permițându-i bebelușului să aibă cu el acest sentiment de siguranță oriunde ar merge.

Dezvoltarea neurologică în a noua lună a bebelușului

Iată ce poate să facă un bebeluș la vârsta de 9 luni:

Dacă bebelușul nu a început încă să se târască, această lună ar putea fi momentul ideal. Așadar, asigură-te că ai luat toate măsurile de precauție necesare pentru această etapă. Bebelușul poate începe să meargă de-a bușilea, să se ridice în picioare și chiar să facă pași mici, agățându-se de mobilier. Acum e momentul ideal să introduci jucăriile care încurajează mișcarea, cum ar fi cele de împins și călărit, precum și orice alte jucării care stimulează dezvoltarea fizică. Ai putea să încerci tunele de joacă pentru târâre, mingi mari de rulat sau stive de perne pentru cățărare.
De asemenea, e un moment bun să stimulezi latura creativă a bebelușului. Jucăriile muzicale sau materialele de artă sigure pentru vârsta sa pot fi foarte benefice.
În această etapă, creierul bebelușului devine tot mai sofisticat, astfel încât el poate fi capabil să răspundă la comenzi simple prin gesturi (ca „Dă-mi ceașca” cu mâna întinsă) sau să exprime dorințele în alte moduri decât plângând.
S-ar putea să rostească primele cuvinte „reale”, precum „mama”, „tata”, „caca”, „papa”, dar nu fie foarte clar.

Dezvoltarea neurologică în a zecea lună a bebelușului

Bebelușul la această vârstă pare să fie într-o adevărată misiune de explorare și, uneori, chiar de distrugere. Majoritatea bebelușilor în această etapă sunt foarte curioși și se avântă în aventuri, adesea ajungând în locuri unde nu ar trebui să fie sau rămânând blocați în situații dificile. Cu mersul de-a bușilea stăpânit, cu abilitatea de a se ridica în picioare și de a se deplasa, provocările cresc. Uite la ce să te aștepți:

Bebelușul tău poate începe să manifeste comportamente ciudate, precum a se lovi cu capul de podea, a se balansa, a se rostogoli, a scrâșni din dinți sau a se trage de păr. Aceste comportamente sunt adesea declanșate de situații stresante, cum ar fi suprastimularea sau o schimbare bruscă în rutina sa.
Din punct de vedere fizic, bebelușul a evoluat mult, ceea ce înseamnă că nici o suprafață nu este prea înaltă sau niciun dulap prea adânc pentru a-l descuraja din explorarea sa. Dorința de a descoperi și capacitatea de a se deplasa pot duce la explorare serioasă. Așadar, asigură-te că ești mereu vigilentă la acțiunile sale.
Alte semne de dezvoltare pe care le poți observa în această lună includ salutul cu mâna când vă despărțiți, aplaudatul și trimiterea de pupici.
Odată cu noile abilități și creșterea independenței vine o nouă atitudine: dorința de a controla. Bebelușul poate începe brusc să arate semne de anxietate de separare. Această schimbare poate genera câteva crize, în special în timpul tranzițiilor, cum ar fi când revii acasă de la serviciu sau când este timpul de somn. Dacă în urmă cu câteva luni bebelușul nu era deranjat că părintele de care este mai atașat părăsește camera, acum ar putea să se îngrijoreze și să plângă dacă acesta se îndepărtează sau este lăsat în grija altcuiva.

Dezvoltarea neurologică în a unsprezecea lună a bebelușului

Mobilitatea și independența crescute ale bebelușului îți vor da un indiciu despre cum vor fi anii de copilărie care urmează. Bebelușul ar putea să meargă sau să vorbească deja acum (dar nu-ți face griji dacă nu o face încă), și cu siguranță se bucură să exploreze, să comunice și să interacționeze cu tot ceea ce îi vine la îndemână. Uite la ce ar trebui să te aștepți de la bebeluș la 11 luni:

Bebelușul a evoluat foarte mult de la naștere și acum ar trebui să poată sta în poziția „cruising” (mers ținându-se de mobilier) sau chiar să stea singur în picioare, fără să se miște, pentru un minut sau două. Puțini bebeluși de 11 luni pot merge singuri; majoritatea fac primii pași în jurul vârstei de 13½ luni, iar unii chiar mai târziu. Dacă alte aspecte ale dezvoltării sunt normale, mersul târziu nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare.
Indiferent de etapa în care se află bebelușul tău în ceea ce privește mersul, acum este timpul să introduci jucăriile de tras și împins, cum ar fi cărucioarele de păpuși, coșurile de cumpărături sau centrele de activități pe roți pe care bebelușul le poate împinge prin casă. Jucăriile care încurajează mobilitatea independentă vor fi, de asemenea, foarte atractive.
Acum, bebelușul tău ar trebui să poată bate din palme, să facă „pa” cu mâna, să lovească jucăriile una de alta, să-și ridice mâinile pentru a fi luat în brațe, să bea dintr-un pahar, să ridice un obiect mic folosind vârful degetului mare și index, și chiar să dea înapoi o minge.
Bebelușul ar putea să spună „tata”, „mama” și alte cuvinte cu sens (deși mulți nu vor spune primul cuvânt conștient pe la 14 luni sau chiar mai târziu). De asemenea, va putea copia sunetele și gesturile pe care le face o persoană de interes în fața sa.

Dezvoltarea neurologică în a doisprezecea lună a bebelușului

Este incredibil cât de repede trece timpul, și bebelușul este pe cale să încheie primul an de viață. Nu va mai fi bebeluș mult timp, intrând treptat în etapa de copilărie. Să ne uităm la ce te poți aștepta în a 12-a lună:

- Bebelușul poate să doarmă în jur de 11 ore pe noapte, deseori fără întreruperi, și în mod normal ar avea încă două somnuri pe zi, care durează între 3-4 ore în total. Totuși, în această lună, s-ar putea să renunțe la unul dintre aceste somnuri și să doarmă mai mult în timpul după-amiezii.
- Creierul bebelușului s-a dublat în dimensiune de la naștere, ceea ce subliniază cât de mult a evoluat în doar un an.

Se poate deplasa atâta timp cât se sprijină de ceva sau cineva. S-ar putea să stea în picioare fără să se sprijine de nimic, chiar să meargă singur. Cu toate acestea, majoritatea bebelușilor de această vârstă încă preferă să meargă în patru labe, pentru că se simt mai în siguranță.

La capitolul comunicare, poate transmite foarte multe informații, chiar dacă folosește doar 1-5 cuvinte recognoscibile.
Deși abilitățile bebelușului s-au dezvoltat considerabil în acest an, capacitatea sa de concentrare nu a evoluat în același ritm. Asta înseamnă că este puțin probabil ca el să stea nemișcat pentru perioade lungi de timp, așadar, este improbabil să aibă răbdarea necesară pentru a rezolva un puzzle sau pentru a asculta o poveste fără să se miște prin cameră.

Factori ce pot afecta dezvoltarea neurologică a bebelușilor

Dezvoltarea neurologică a copiilor este un proces complex care este influențat de o serie de factori. Ar trebui să fii conștientă de acești factori și să faci tot posibilul pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a creierului copilului. Iată câteva elemente importante de luat în considerare:

Genetica: Patrimoniul genetic al unui copil joacă un rol semnificativ în dezvoltarea neurologică. Anumite condiții genetice pot afecta dezvoltarea creierului și pot influența abilitățile cognitive, motorii și socio-emoționale ale unui copil. Este important să fii conștientă de orice predispoziție genetică și să soliciți consiliere medicală și genetică dacă ai vreo îngrijorare.
Factori prenatali: Ceea ce se întâmplă în timpul sarcinii poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării neurologice a copilului. O nutriție inadecvată a mamei, expunerea la substanțe toxice (cum ar fi alcoolul, tutunul sau drogurile), infecțiile și stresul excesiv pot afecta negativ dezvoltarea creierului fetal. Este esențial ca mamele să se îngrijească bine de sănătatea lor și să evite expunerea la factori nocivi în timpul sarcinii.
Nutriția și alimentația: O dietă echilibrată și nutritivă este esențială pentru dezvoltarea neurologică a copilului. Nutrienții esențiali, cum ar fi acizii grași Omega-3, vitaminele și mineralele, sunt esențiali pentru o dezvoltare sănătoasă a creierului. De asemenea, este important să se asigure un aport adecvat de proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase pentru a susține funcționarea optimă a creierului.
Stimularea și mediul înconjurător: Un mediu stimulant și interacțiuni adecvate cu copilul sunt vitale pentru o dezvoltare neurologică sănătoasă. Stimularea senzorială, jocurile de explorare, lectura, muzica, jocurile interactive și participarea la activități creative ajută la dezvoltarea conexiunilor neuronale și a abilităților cognitive, motorii și socio-emoționale.
Stresul și mediul familial: Nivelul de stres în mediul familial poate afecta dezvoltarea neurologică a copilului. Un mediu familial stabil și susținător, cu relații pozitive și o comunicare deschisă, contribuie la o dezvoltare neurologică sănătoasă. Pe de altă parte, stresul cronic, conflictele familiale sau expunerea la violență pot avea efecte negative asupra dezvoltării creierului și a sănătății neurologice.
Activitatea fizică și exercițiul: Activitatea fizică regulată și exercițiile sunt esențiale pentru o dezvoltare neurologică sănătoasă. Acestea stimulează circulația sângelui și oxigenarea creierului, susțin dezvoltarea sistemului nervos și îmbunătățesc funcția cognitivă. De asemenea, ele ajută la reducerea stresului, îmbunătățesc starea de spirit și promovează un somn sănătos, toate acestea contribuind la o dezvoltare neurologică optimă.
Expunerea la substanțe toxice și la medii nocive: Copiii sunt deosebit de vulnerabili la expunerea la substanțe toxice și la poluanți care pot afecta dezvoltarea neurologică. Expunerea la plumb, pesticide, poluarea aerului sau substanțele chimice poate avea efecte negative asupra creierului și poate afecta funcțiile cognitive și comportamentale. Este important să se reducă expunerea la astfel de substanțe și să se promoveze un mediu curat și sănătos.
Afecțiunile neurologice și alte probleme medicale: Unele afecțiuni neurologice și alte probleme medicale pot afecta dezvoltarea creierului și a sistemului nervos. De exemplu, tulburările de dezvoltare, autismul, tulburările de atenție și hiperactivitate (ADHD), epilepsia sau anumite condiții genetice pot afecta funcția neurologică a copilului. Detectarea și gestionarea timpurie a acestor tulburări sunt esențiale pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a creierului și a copilului în ansamblu.

Descoperă în articolul nostru cele mai comune afecțiuni neurologice la copii: Cele mai frecvente tulburări neurologice la copii

Somnul: Somnul adecvat și de calitate este esențial pentru dezvoltarea neurologică a copilului. Somnul ajută la consolidarea conexiunilor neuronale, la consolidarea memoriei, la reglarea emoțiilor și la o funcționare cognitivă optimă. Este important să se stabilească o rutină de somn regulată, să se creeze un mediu de somn calm și confortabil și să se asigure că bebelușul are suficient timp de odihnă.
Traumele: Experiențele traumatice pot afecta dezvoltarea neurologică a copilului. Aceste experiențe pot avea un impact negativ asupra funcționării creierului, a gestionării stresului și a reglării emoționale. Este important să se ofere sprijin emoțional și psihologic copilului care a trecut prin experiențe traumatice și să se utilizeze resurse profesionale pentru a-i ajuta să se recupereze și să se adapteze.

Sfaturi practice pentru a sprijini dezvoltarea neurologică sănătoasă a copilului

Iată cum poți contribui la dezvoltarea sănătoasă a creierului copilului tău, respectând câteva recomandări esențiale:

Oferă-i o alimentație echilibrată și variată, care să conțină alimente bogate în nutrienți vitali pentru dezvoltarea creierului, precum acizii grași Omega-3, vitamine și minerale.
Încurajează interacțiunea socială și jocurile spontane. Acestea sunt cruciale pentru dezvoltarea cognitivă, motorie și socio-emoțională a bebelușului.
Furnizează-i o gamă largă de experiențe senzoriale, prin activități care îl pun în contact cu lumea înconjurătoare. Aceasta ajută la dezvoltarea conexiunilor neuronale și la stimularea creierului.
Susține dezvoltarea abilităților cognitive, lingvistice și motorii fine ale copilului, oferindu-i diferite jucării educaționale, cum ar fi cuburi pentru stivuire, puzzle-uri, jucării muzicale, creioane, cărți de povești etc.
Stimulează imaginația copilului prin jocuri de rol, care îi permit să mimeze diferite scenarii și să își folosească creativitatea. Jucăriile potrivite pentru acest tip de jocuri includ păpuși, bucătării de jucărie, telefoane sau seturi de doctor.
Încurajează un stil de viață activ și sănătos, care presupune exercițiu fizic regulat și odihnă corespunzătoare. Activitatea fizică și somnul adecvat sunt esențiale pentru funcționarea optimă a creierului.
Oferă un mediu familial stabil și suportiv, caracterizat prin comunicare deschisă și relații pozitive. Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra dezvoltării neurologice a copilului, deci este important să menții echilibrul și armonia în familie.
Protejează copilul de expunerea la substanțe toxice și poluanți, cum ar fi fumul de țigară, pesticidele și alte chimicale dăunătoare. Străduiește-te să menții un mediu curat și sănătos în jurul copilului.

E important de reținut că dezvoltarea neurologică este un proces unic pentru fiecare copil, care are propriul ritm de dezvoltare. Fiecare copil este special în felul său și are nevoi și abilități proprii. Oferă copilului tău susținere, dragoste și încurajare pe parcursul acestei călătorii importante de dezvoltare.

Când e momentul să se apeleze la un specialist?

Fiecare copil este unic și dezvoltă abilități la propriul ritm. De aceea, este important să îi oferi copilului tău oportunitatea de a explora, de a observa și de a se implica. El va atinge reperele de dezvoltare atunci când este pregătit. Unele variații minore în ritmul de dezvoltare sunt normale și nu trebuie să cauzeze îngrijorare.

Dacă îți faci griji că bebelușul tău pare să atingă reperele de dezvoltare mult mai târziu decât alți copii de aceeași vârstă, este util să discuți cu un pediatru sau neurolog pediatru pentru clarificarea situației și sfaturi, precum și pentru evaluări amănunțite și identificarea posibilelor cauze.

În anumite situații, intervenția timpurie și suportul adecvat pot stimula dezvoltarea neurologică și pot reduce efectele negative ale săririi peste anumite etape de dezvoltare. Pentru a asigura suportul necesar copilului, este esențială stabilirea unei echipe de profesioniști calificați și colaborarea cu aceștia.

Poți consulta numele și programul medicilor specialiști neurologi care oferă consultații la Neoped – Clinica de Pediatrie urmând acest link: ORAR.

Bibliografie

https://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/106/files/sites/106/2014/09/Dezvoltare-neuropsihica-copil.doc.pdf

https://www.whattoexpect.com/first-year/month-by-month/